text de Gregory Lemarchal
In ciuda tuturor durerilor vietii
Si toata aceasta nesfarsita durere
In ciuda tuturor incercarilor care se impun
Pentru mine viata ramane un trandafir
Hmmmmmmm...trandafir.
Catre acest viitor voi privi
Cu armele mele ma voi bate
Doar pentru a vedea ca-mi dau mijloacele
Pentru a-mi indeplini visele.
Totul a inceput cu atat de multe suspine
Aceste mici slabiciuni care ne devoreaza
Asa ca ne vom desena noi zambete
Departe de tensiuni, departe de minciuni.
Toata dragostea de pe pamant pe care mi-o ofera
Imi deseneaza zambetele
Pentru asta le multumesc tatalui si mamei mele
Care mi-au desenat aceste zambete.
Vointa de a tine flacara aprinsa
Cea care imi lumineaza sufletul
Pentru a ma agata de aceasta stea
O mica bucata din steaua mea
O mica bucata din steaua mea.
luni, 7 aprilie 2008
duminică, 6 aprilie 2008
Une vie moins ordinaire - versuri
Nicidata la sfarsit
Fara apa in vin
Fara vreo ora pe care sa nu o putem depasi
De iarna pana vara.
Niciodata ploaie
Doar sa cantam sub umbrele
Fara vreo lege care sa ne poata face sa tacem
Vietile noastre mai putin monotone.
In orice zi, noaptea
Care nu va fi adormita
Marile ocazii in orice seara
Pentru noi, momente de glorie
Mai devreme sau mai tarziu.
Totul va fi intotdeauna frumos
Niciodata umbra in tablou
Nu niciodata
Cu atat mai rau pentru adevar
Totul se va transforma.
As vrea sa ma vad acolo
Idealul este bun undeva
Acest loc unde il putem realiza
O viata mai putin monotona.
Crezi ce vrei
Apogeul existentei in privire
Eu voi arunca benzina peste foc.
Pentru a-mi place, voi stii sa traiesc
Mai putin monoton
Mai putin monoton.
Raiul meu este acolo, la capatul mainii mele
Ii va fi de ajuns putin
De trei ori nimic.
Locul unde, foarte repede, sper
Sa fug de monotonie
Sa fug de monotonie
Acest loc unde vom putea trai
O viata mai putin obisnuita
Crezi ce vrei
Apogeul existentei in privire
Sa visezi cu ochii deschisi
Va fi o frumoasa asemanare.
Fara apa in vin
Fara vreo ora pe care sa nu o putem depasi
De iarna pana vara.
Niciodata ploaie
Doar sa cantam sub umbrele
Fara vreo lege care sa ne poata face sa tacem
Vietile noastre mai putin monotone.
In orice zi, noaptea
Care nu va fi adormita
Marile ocazii in orice seara
Pentru noi, momente de glorie
Mai devreme sau mai tarziu.
Totul va fi intotdeauna frumos
Niciodata umbra in tablou
Nu niciodata
Cu atat mai rau pentru adevar
Totul se va transforma.
As vrea sa ma vad acolo
Idealul este bun undeva
Acest loc unde il putem realiza
O viata mai putin monotona.
Crezi ce vrei
Apogeul existentei in privire
Eu voi arunca benzina peste foc.
Pentru a-mi place, voi stii sa traiesc
Mai putin monoton
Mai putin monoton.
Raiul meu este acolo, la capatul mainii mele
Ii va fi de ajuns putin
De trei ori nimic.
Locul unde, foarte repede, sper
Sa fug de monotonie
Sa fug de monotonie
Acest loc unde vom putea trai
O viata mai putin obisnuita
Crezi ce vrei
Apogeul existentei in privire
Sa visezi cu ochii deschisi
Va fi o frumoasa asemanare.
miercuri, 2 aprilie 2008
Promets-moi - versuri
Ne vom sparge jocurile cu bile
Si apoi vom cheltui totul dintr-un foc
Ne vom cumpara chestii stralucitoare
Whisky slab de caramel
Vom continua pana in zori
Vom lasa in urma noaptea.
Vom spune ca nu vom fi decat noi
Vom canta fara sa vedem oamenii
Este o padure cu lupi
In arondismentul 14.
Trebuie mai ales sa nu se vorbeasca despre dragoste
Calare pe coama noptii
Am putea sa ne cataram mai sus decat turnurile
Numai sa ne imprumute Dumnezeu un pat.
Trebuie sa lasam somnambulii
Sa alerge pe marginea ferestrei
Dorintele noastre sunt fragile
'Da' astazi, maine 'poate'
Si inimile noastre sunt baloane
Pe culmile oraselor
Promite-mi ca nu imi promiti nimic
Se pare ca acolo cu ochii inchisi
Facem calatorii foarte, foarte lungi
Din cauza asta in serile de vara
Ii zarim printre nori.
Ne vom strange foarte tare mainile
Sutam cu mirosul corpurilor noastre
Peste putin timp ne vom cunoaste bine
Este important cand adormim.
Trebuie sa lasam somnambulii
Sa alerge pe marginea ferestrei
Dorintele noastre sunt fragile
'Da' astazi, maine 'poate'
Si inimile noastre sunt bule
Viitorul este inutil
Promite-mi ca nu imi promiti nimic
Si apoi vom cheltui totul dintr-un foc
Ne vom cumpara chestii stralucitoare
Whisky slab de caramel
Vom continua pana in zori
Vom lasa in urma noaptea.
Vom spune ca nu vom fi decat noi
Vom canta fara sa vedem oamenii
Este o padure cu lupi
In arondismentul 14.
Trebuie mai ales sa nu se vorbeasca despre dragoste
Calare pe coama noptii
Am putea sa ne cataram mai sus decat turnurile
Numai sa ne imprumute Dumnezeu un pat.
Trebuie sa lasam somnambulii
Sa alerge pe marginea ferestrei
Dorintele noastre sunt fragile
'Da' astazi, maine 'poate'
Si inimile noastre sunt baloane
Pe culmile oraselor
Promite-mi ca nu imi promiti nimic
Se pare ca acolo cu ochii inchisi
Facem calatorii foarte, foarte lungi
Din cauza asta in serile de vara
Ii zarim printre nori.
Ne vom strange foarte tare mainile
Sutam cu mirosul corpurilor noastre
Peste putin timp ne vom cunoaste bine
Este important cand adormim.
Trebuie sa lasam somnambulii
Sa alerge pe marginea ferestrei
Dorintele noastre sunt fragile
'Da' astazi, maine 'poate'
Si inimile noastre sunt bule
Viitorul este inutil
Promite-mi ca nu imi promiti nimic
marți, 1 aprilie 2008
Faites moi un signe - versuri
Sunt in fata unui perete alb
Dar stiu ca sunteti prezenti
Asa ca faceti-mi un semn
Am aparut si astept
Nu va cer nimic
Nimic decat un singur gest al mainii
Asa ca faceti-mi un semn
Aratati-mi drumul
Spune-mi doar "ridica-te"
Si voi merge unde imi vei spune
Descult pe scena.
Faceti-mi un semn
Faceti-mi un semn
Faceti-mi un semn
In fata acestui perete alb de var
Ai ochilor tai albastru indigo
Asa ca faceti-mi un semn
Faceti sa curga un rau / "valuri"
Scrie numele tau negru pe alb
Cu aceasta bucata de carbune incins
Asa ca faceti-mi un semn
Sunt gata acum
Asta va ramane intre noi
Dar nu imi va mai fi frig niciodata
Descult pe scena.
Dar stiu ca sunteti prezenti
Asa ca faceti-mi un semn
Am aparut si astept
Nu va cer nimic
Nimic decat un singur gest al mainii
Asa ca faceti-mi un semn
Aratati-mi drumul
Spune-mi doar "ridica-te"
Si voi merge unde imi vei spune
Descult pe scena.
Faceti-mi un semn
Faceti-mi un semn
Faceti-mi un semn
In fata acestui perete alb de var
Ai ochilor tai albastru indigo
Asa ca faceti-mi un semn
Faceti sa curga un rau / "valuri"
Scrie numele tau negru pe alb
Cu aceasta bucata de carbune incins
Asa ca faceti-mi un semn
Sunt gata acum
Asta va ramane intre noi
Dar nu imi va mai fi frig niciodata
Descult pe scena.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)