A corps perdu- versuri

Din cauza capcanelor care ne opresc
Din cauza prejudecatilor care ne pun lanturi
Nimic nu straluceste sub mastile pe care le purtam
Si pentru ca nu atingem cerul
Decat daca ne distrugem aripile
Si mergem pe cai pe care ne ratacim
Si atunci cerem ajutor.

Traiesc cu tot sufletul, euforic si fara masca
Pentru a nu mai fi paiata unei sperante
Si daca viata nu este decat o cauza pierduta
Sufletul meu este liber prin faptul de a fi crezut
Cu tot sufletul.

Pentru ca destinele sunt toate aceleasi
Si toate drumurile ne readuc
La inceputul unei noi calatorii
Nu invatam nimic din greselile pe care le facem
Decat daca avem sufletul distrus
Voi merge pe cai pe care ne ratacim
Si atunci cerem ajutor.

Cu tot sufletul imi voi hotari destinul
Nu voi mai fi paiata norocului
Si daca toate vietile sunt cauze pierdute
Oamenii mor pentru ca nu au crezut niciodata
Pentru ca nu au trait cu adevarat, euforici si fara masca
Soldati invinsi intr-o lupta fara victorie.

Si daca viata mea nu este decat o cauza pierduta
Voi pleca liber prin faptul de a fi crezut.